" />

PLĂCINTELE dobrogene pe înțelesul tuturor

a

Dobrogea-500x500Reţete vechi româneşti reinventate

Istoria necunoscută a Dobrogei… cu componenta culinară

Multe povești culinare savuroase în cartea Plăcerile păcătoase ale gastronomiei de Aurora Nicolau, apărută la Editura Integral.

Dobrogea este noua și vechea Românie culinară, totodată! Între epoca lui Mircea cel Bătrân, stăpân până la Marea Neagră, și cea a lui Carol I, care a alipit acest tărâm fabulos după Războiul cel Sfânt 1877, pe aici s-au perindat imperii, popoare și culturi gastronomic, deloc asemănătoare, dar care au adus belșug de mâncăruri noi, care s-au păstrat pe mesele oamenilor de aici. Toți, la un loc, acești oameni de credințe și neamuri diferite, dar uniți de bucuria vieții pe pământ, au gătit la același mare ceaun, îmbogățindu-l cu mirodeniile lor nepereche, și și-au vârât tăvile cu plăcinte în același cuptor încăpător, încins chiar de dogoarea istoriei, după cum povestește și Kera Calița de la Locanta Jariștea.

Și, într-adevăr, despre plăcinta dobrogeană este vorba aici în primul și în primul rând! Datând din vremurile ancestrale ale transhumanței, această plăcintă are drept umplutură brânza de oaie, de obicei cea abia scoasă dintr-o saramură meșteșugită, iar foile de aluat sunt întinse cu îndemânare, până ce devin subțiri ca hârtia pentru papiroase. Prima oară se fac foile de plăcintă din următorul amestec: făină, apă, ulei, oţet şi sare. Aluatul, trebuie să fie moale, dar nu foarte moale și se lasă deoparte în jur de o oră, se împarte în câteva boțuri şi se întind din ele foi subţiri cu sucitorul. Umplutura se ferchezuiește astfel: se bat ouă şi se amestecă cu brânza (cu o furculiţă) adăugându-se sare după gust. Fiecare foaie se unge cu ulei de floare şi pe jumătate din fiecare se pune câte o lingură de umplutură din loc în loc. Se acoperă cu cealaltă jumătate şi se strânge cu mâna, încreţindu-se foaia. De altfel, acestui deliciu mocănesc i se mai spune, cu multă îndreptățire, și „plăcintă creață”! Într-o tavă unsă cu ulei se pun foile umplute una lângă alta şi se dau la cuptor la foc mediu timp de câteva minute. Între timp, iaurtul gras se amestecă cu patru-cinci ouă bătute bine, iar când foile sunt rumenite, se toarnă amestecul peste plăcintă. Se mai dă la cuptor preț de jumătate de ceas, la foc mic spre mijlociu, şi, apoi, poate fi înfulecată, având, bineînțeles camarad.

Dar tipice mai sunt şi cherdelele – plăcinte cu brânză, ceapă şi mărar, întâlnite mai ales pe grindurile Deltei Dunării. Se fac din aluat simplu de pâine (apă, sare, drojdie și făină, coca fiind dospită) și se ung pe deasupra cu ou bătut, folosind o pană de gâscă sălbatică.

OFERTĂ!

Pachet Poveștile Jariștei – 3 volume – 150 lei (preț inițial: 180 lei)!

Pachetul conține cărțile

1. Bucătăria Balkaniei

2. Tainica inimă a Bucureștilor

3. Plăcerile păcătoase ale gastronomiei

OFERTĂ SPECIALĂ!

Pachet cărți Bucătărescu I numai 70 lei – 7 titluri!

1. Matache Măcelaru ‒ Rețete cu dichis de altădată;

2. Reţete vechi româneşti reinventate;

3. Retete vegetariene cu „gust” de carne;

4. Retete la gratar „altfel”;

5. Retete exotice cu peste si fructe de mare „pe gustul românilor”;

6. Rețete de Paște reinterpretate;

7. Alfabetul mâncării sănătoase

Pachet cărți Bucătărescu II  numai 70 lei – 7 titluri!

1. Cel mai trăznit manual de gătit pentru copii;

2. Confesiunile unui bucătar fericit;

3. Terapia culinară cu bere;

4. Marea carte a murăturilor;

5. Cartea de bucate de Post;

6. Rețete de suflet – Cele mai gustoase bucate gătite în mânăstirile românești;

7. Pomana porcului și alte secrete ale bucătăriei de Crăciun

Joaca-te cu noi ! legume